Tu ai obiceiul de a amâna lucrurile, fie că este vorba despre activități plictisitoare sau de lucruri importante?

Evident, cu toții amânăm, găsim tot felul de scuze sau pretexte: “Astăzi nu este momentul potrivit”, „Sunt prea ocupat”, „Sunt prea lipsit de experiență”, „Sunt prea bătrân”, „ Sunt prea tânăr.” Ocazional aceste motive pot fi valabile, dar de cele mai multe ori, sunt pur și simplu scuze pentru a ne eschiva de la muncă și de a evita disconfortul emoțional pe care îl implică schimbările dificile în viața noastră.

Amânarea sau procrastinarea este actul de a întârzia sau a amâna sarcinile până în ultimul minut sau depășind termenul limită.

Termenul de procrastinare vine din latinescul  prōcrastinātumpro (pentru) și crastinus (ce ține de ziua de mâine), şi se referă la a amâna nejustificat începerea unei acţiuni.

Psihologii susţin că : „Procrastinarea este un comportament caracterizat prin amânarea acţiunilor sau a sarcinilor pentru mai târziu.”   Este un mecanism de combatere a anxietăţii asociate cu începerea sau finalizarea unei sarcini, sau a unei decizii.

Procrastinare = comportament neproductiv, inutil și întîrziat.

Trebuie să ne dăm seama că la baza ei, amânarea se referă la emoții, nu la productivitate.

În majoritatea cazurilor, amânarea nu este un semn al unei probleme grave. Este o tendință comună pe care o întâlnim la toţi oamenii într-un moment sau altul. Realitatea este că dacă aștepți până când vei avea starea de spirit potrivită pentru a îndeplini anumite sarcini (în special cele nedorite), vei descoperi că timpul potrivit nu vine niciodată și sarcina nu se finalizează niciodată.

De ce procrastinăm?

Specialistii ne spun că trebuie să luăm în considerare mai mult decât aparenta lipsă de voinţă sau lene. Poate fi vorba de situaţii care derivă atât din problemele noastre interne, cât şi din influenţă venită din mediul extern.

Dacă amânarea nu ține de lene, atunci despre ce este vorba?

Factorii care pot fi găsiţi în noi înşine sunt fricile date de insuficienţa informaţiilor, cunoştinţe deficitare sau lipsa abilităţilor care ne-ar putea ajuta să iniţiem şi să rezolvăm o anumită sarcină.

Aversiunile noastre pot depinde de sarcină sau situația dată. S-ar putea datora unui lucru inerent neplăcut în legătură cu sarcina în sine.

Exemplu: un proiect pe care ţi-l cere șeful tău.

În cazul în care este vorba despre un proiect, s-ar putea să te gândeşti că nu eşti suficient de bine pregătit să-l faci.

Ce se întâmplă dacă fac o treabă proastă?”. Acest aspect, te poate face să amâni, îl laşi pe mai târziu, şi asta-ţi va părea la momentul respectiv o idee bună. Şi astfel, vei dobândi acest obicei de a amâna de fiecare dată, ceea ce îţi va afecta cu siguranţă productivitatea dar şi sănătatea, datorită stresului. Soluție: Încercă să reformulezi sarcina luând în considerare un aspect pozitiv al acesteia. Poate îți amintești de o dată când ai făcut ceva similar și s-a dovedit a fi bine. Sau, poate te gândeşti la rezultatul benefic al finalizării sarcinii.

Ce ar putea spune șeful tău atunci când îi vei arăta proiectul terminat? Cum te vei simți? Anticipează și vizualizează pozitiv rezultatul.

Fricile ar putea rezulta și din sentimente mai profunde legate de sarcină, cum ar fi îndoiala de sine, stima de sine scăzută, anxietatea sau nesiguranța.

Amânarea poate să apară şi datorită unei planificări deficitare a activităţilor sau a lipsei de organizare, care frânează procesul de a duce lucrurile până la capăt.

Lipsa îndelungată a unor recompense pe care le-am aşteptat în trecut, fără niciun rezultat, sau lipsa perspectivei de a avea avantaje în urma îndeplinirii sarcinii ne mai poate face să amânăm. Programul supraîncărcat pe care îl avem adeseori ne poate face să estimam greşit un anumit termen-limită de realizare a unei activităţi, și ne poate face să amânăm.

Există situaţii în care nu ne lipsesc nici hărnicia, nici inspiraţia, dar în care eforturile ne sunt zădărnicite de un feedback care nu ne încurajează sau când feedbackul lipseşte cu desăvârşire. Acest lucru demotivează și ne poate face să amânăm.

Vestea bună este că poţi schimba acest obicei de procrastinare. Iată câţiva paşi:

  1. Recunoaşte când amâni

Mulţi dintre noi ştim ce avem de făcut, dar parcă se întâmplă ceva şi iar amânăm. Recunoaşte semnalele: faptul că lucrezi o bună parte din timp la sarcini din lista ta de activităţi de o importanţă redusă sau te apuci de ceva important dar imediat faci o pauză de cafea sau aştepţi să ai dispoziţia necesară pentru a începe ceva. Toţi suntem diferiţi, aşa că, fiecare dintre noi trebuie să fie atent atunci când derulează o sarcină sau un proiect. De asemenea elimină distragerile de atenţie: telefonul, etc.

2. Gândeşte-te de ce amâni?

Eşti coplesit de sarcină, eşti dezorganizat, sau pur şi simplu nu doreşti să începi?  Sau eşti perfecţionist sau nu crezi că ai suficiente calităţi sau abilităţi pentru a începe?

Dacă începi să te gândeşti la amânare, forțează-te să petreci câteva minute lucrând la sarcina pe care o ai de făcut.

Odata ce ai înţeles de ce amâni, poţi să aplici câteva strategii pentru a trece peste, cum ar fi: dacă nu eşti motivat ca să începi, te poţi gândi la consecinţele neplăcute ale neexecutării unei activităţi. Evaluează aceste consecinţe şi cum te pot afecta ele.

3. Ia-ţi timp pentru a-ţi prioritiza activităţile

Concentrează-te pe o sarcină, iar dacă o amâni din cauza perfecţionismului întreabă-te: „Cât de perfect ar trebui să fie rezultatul?”

Nu uita să–ţi acorzi o mică răsplată la final. Poate să fie o prajitură sau o cafea bună, dar asta doar după ce ai finalizat sarcina pe care ai zis că o faci. Faptul că te recompensezi, pe lângă că motivează foarte tare, îţi va da şi senzatia de mulţumire şi de satisfacţie că duci lucrurile până la capăt şi te va face să continui acest obicei. Creierul nostru caută întotdeauna recompense relative.

  1. Notează-ţi scopul și stabileşte-ţi un termen-limită

Un obiectiv fără un termen-limită poate fi amânat la nesfârșit. Întocmeşte o listă realistă de obiective personale şi profesionale și stabilește limite de realizare pentru fiecare obiectiv.

  1. Elimină scuzele procrastinării şi încurajează-te! 
  2. Stabileşte-ţi foarte clar un moment de când îți propui să nu mai amâni lucrurile

Ia în considerare că durează un timp ca să depăşeşti un obicei mai puţin bun, cum este cel al amânării , stabileşte-ţi o nouă rutină, şi nu renunţa.

Procrastinarea este un obicei  mai des întâlnit la muncă. Cu toții amânăm lucruri importante în diverse situații profesionale.

Tu eşti responsabil de fericirea ta la locul de muncă și de reușitele tale în carieră, iar tergiversările cauzate de procrastinare nu te vor ajuta din acest punct de vedere. De tine depinde când și cum alegi să depășeşti această stare. În caz contrar, există șanse mari ca procrastinarea să-ti afecteze cariera pe termen lung.

În cazul amânării, trebuie să găseşti o recompensă mai bună decât evitarea – una care-ţi poate ameliora sentimentele şi emoţiile.

Prin urmare, soluția împotriva amânării trebuie să fie una internă și să nu depindă de nimic altceva decât de tine însuţi.

Ia în considerare aceste aspecte, şi nu mai amâna fără un motiv bine întemeiat lucrurile!

E greu, dar cu siguranţă merită! Mult succes! Urmăreşte şi celelalte artcole de la noi!