Coronavirus a devenit cel mai dezbătut subiect la ora actuală stârnind îngrijorare, panică, neputință, furie, disperare și, nu în ultimul rând, moartea.

Acest virus a pus stăpânire nu numai pe trupul oamenilor ci a infestat și mintea multora datorită impactului psihologic la care au fost expuși de mass-media: presă, televiziune, știri pe internet, etc.

Această teamă halucinantă devenită manie de grup, manifestată printr-o anxietate colectivă de-a dreptul exasperantă legată de acest virus, considerat de mulți ca fiind creat în laborator are implicații oculte, stârnind o panică fără precedent, de-a dreptul apocaliptică, prin care mii de români din Italia și-au părăsit locuințele de frica de a nu fi puși în carantină într-un gest inconștient venind acasă cu riscul de a-și contamina rudele până la telefoanele vecinilor exasperați care sună la 112 de teamă că plaga a venit să le viziteze satul sau orașul și că s-ar putea răspândi cu rapiditate  devenind ei însuși victime, la invazia supermarketurilor de teama de a nu experimenta inaniția, la sindromul izolării individuale și colective dezumanizante prin sechestrarea la domiciliu sau în centre speciale  pentru carantină, până la durerea furibundă a rudelor cărora le-a murit cineva drag.

Oare cât este informație pertinentă și cât rumoare și speculație?

În mod paradoxal, cifrele prezentate de Organizația Mondială a Sănătății nu ar fi atât de îngrijorătoare precum sunt prezentate în mass-media și dorite a fi servite și exploatate pentru a stârni panică și frică în rândul populației, ura etnică și rasială.

Cifrele arată că mult mai mulți oameni mor anual dintr-o gripă sezonieră decât din COVID-19.

Ce se ascunde în spatele acestui fenomen și care sunt mecanismele de control psihologic ale populației?

Închiderea unor orașe cum ar fi Wuhan, izolarea granițelor și a orașelor în Italia nu fac decât să creeze cu adevărat o panică colectivă, deoarece oamenii sunt dezinformați și se trezesc peste noapte constrânși să respecte o carantină impusă, fapt care îi obligă să acționeze de cele mai multe ori iresponsabil, sub efectul de turmă și teroare colectivă și să recurgă la fapte reprobabile.

Izolarea forțată la domiciliu are efecte psihologice deseori ireversibile. De obicei oamenii sunt expuși și mai mult mijloacelor media care le amplifică temerile, intervine senzația de plictis la un moment dat, apoi senzația de sufocare de a fi obligat să fii sechestrat la domiciliu, inducând sentimentul de vinovăție, apoi teama vecinilor care evită contactul cu tine ca și cum ai fi spurcat, unii își și exprimă oprobiul și stigmatizarea care derivă din faptul că ești condamnat ca unul care a săvârșit o faptă condamnabilă creând furie și o nevoie mai mare de izolare.

Oamenii care au avut anterior un istoric de traumă pot deveni și mai vulnerabili, cei care au lipsa unor venituri, șomerii, bolnavii, pensionarii și cei ca căror activitate sau afacere este afectată de Coronavirus pot să dea semne acute de distress. Imaginează-ți că ajungi într-o țară și direct din avion, autobuz sau tren ești pus în carantină, izolat, ți se ia temperatura la câteva ore și peste tine plutește în aer teama că ai putea fi infectat și posibilitatea de a muri, poate fără a fi capabil să-ți iei rămas bun de la copiii sau părinții tăi, de la partenerul de viață sau poate de la prieteni, să mori în condiții ostile și singur.

Cu cât stai mai mult în carantină, chiar dacă supraviețuiești sau chiar dacă nu ai boala, ai cele mai multe șanse să dezvolți un sindrom post-traumatic datorită acutizării condiției provocate de izolare. Izolarea socială creează ireversibil un stigmat social. Anularea zborurilor, a rezervărilor, gândul, teama și incapacitatea de a-i revedea pe cei dragi maximizează panica.

Lumea nu va mai arăta la fel după COVID-19; întrevăd o reconfigurarea lucrurilor la nivel politic, economic si social cu impact psihologic. Nu am acoperit implicațiile economice deoarece informațiile sunt speculative și nu există o sursă viabilă, de încredere, și oricum pe net circulă mult astfel de resurse.

Dezintoxicarea minții:

1. Este important să avem acces la informație corectă, autorizată și de încredere, cum ar fi: World Health Organization sau European Centre for Disease Prevention and Control și să evităm pe cât posibil informații paramedicale cu surse neverificate, distorsionate sau cele de nivel de simț comun.

2. Recursul la gândirea optimă, lucidă, înțeleaptă, înlăturarea gândurilor iraționale prin întrebări cheie cum ar fi:

– am motive reale să mă îngrijorez?
– există cazuri în jurul meu de contaminare cu COVID-19 care mi-ar da motive reale să mă îngrijorez?
– care ar fi lucrurile importante pe care ar fi de dorit să mă focalizez și mi-ar distrage atenția de la acest subiect?
– ce fac în mod real din ceea ce cunosc ca să mă protejez de acest virus?
– care este cel mai rău lucru care mi se poate întâmpla?
– cum ar arăta viața mea dacă nu aș fi obsedat de teama de contaminare?
– ce cred că pot câștiga inconștient din faptul că prefer să mențin aproape mereu o stare de teamă și vigilență în viața mea?
– cum e să-mi scape lucrurile de sub control ? Cum e să nu pot controla mereu lucrurile din viața mea sau a altora? Ce face acest lucru cu mine? Cum ar arăta viața mea cu mai puțin control? Care din activitățile pe care nu le pot face sau care îmi iau foarte mult timp să le fac, le-aș putea înfăptui (poate în timp mai scurt)? etc.

3. Evită să stai expus la mediul toxic de manipulare psihică oferit de mass-media și să catastrofizezi evenimentele legate de COVID-19.

4. Panica poate duce la comportamente care pot amplifica transmiterea bolii, după cum este și cazul în regiunile din nordul Italiei.

5. E bine să știi că o mare majoritate a celor care contractează COVID-19 nu dezvoltă simptome majore, sau alții chiar deloc, și se pot trata acasă.

6. Evită compania oamenilor panicați și a celor obsedați de această problemă.

7. Există o tendință firească a oamenilor de a-și valida convingerile preexistente, a le da o încărcătură emoțională inadecvată și mult amplificată și apoi a genera o profeție auto-împlinită, adică se îmbolnăvesc tocmai ca să-și dovedească teama ca fiind justificată (proces inconștient).

8. Cu cât oamenii se intoxică mai mult cu aceste false informații prejudicioase, cu atât devin mai hipervigilenți și, în consecință, vor interpreta orice știre ca un potențial pericol iminent, ceea ce va declanșa o stare de alertă și distress ce descarcă în corp în mod inutil adrenalină, care în mod repetitiv poate duce la boli și tulburări psiho-somatice. Sau vor deveni ipohondri având convingerea ca orice simptom al cuiva ar fi un semn că și ei au boala ori germofogi, fiind obsedați de microbi și germeni patogeni.

9. Atitudini xenofobe care vin din prejudecăți și stereotipuri culturale ce fac să întărească și să dezvolte cogniții și comportamente iraționale (ex: cazul tânărului asiatic care a fost bătut și înjurat în metrou în București sub pretextul că ar fi adus coronavirus doar pentru faptul că era asiatic).

10. Este dovedit că oamenii în situații extreme, de criză majoră, devin mai uniți, mai solidari și dornici de a-i sprijini pe cei vulnerabili deoarece timpul și interesele lor cad în plan secundar, iar supraviețuirea, unitatea, solidaritatea și responsabilitatea față de celălalt primează. Camus afirma în romanul său celebru Ciuma: “A fi om înseamnă a fi responsabil”… de sine și de ceilalți. Fii un sprijin fizic și moral pentru cei din jur!

11. Evitarea pandemiei cu orice preț este incompatibilă cu supraviețuirea individului, de aceea este nevoie de expunerea la sursa de stres pentru a putea găsi mecanisme de coping pentru a o depăși.

12. Profită de acest timp de izolare și transformă-l într-un timp de solitudine, un timp special al tău, în care îți poți regăsi CENTRUL, să te raportezi la Sinele tău profund și să-ți reîntregești ființa rănită și dislocată. Fă activități care te aduc mai aproape de tine: citește ceva care să te motiveze, să-ți ofere liniște și siguranță, sau exprimă-te plastic prin activități artistice expresive și creative, și nu în ultimul rând, oferă și primește dragoste din familie și răspândește-o și celor din jurul tău (îmbrățișările întăresc imunitatea).

13. Alege să-ți limpezești mintea hidratând corpul, întărește-ți imunitatea prin consumul de alimente bogate în vitamina C și zinc sau echinaceea, spălă mâinile în mod regulat. Nu intru în detalii deoarece găsești sute de materiale despre consumul de alimente sau suplimente nutritive care previn gripa.

14. Construiește-ți un cerc energetic imaginar care să-ți servească drept protecție, cu lumină caldă și albă de jur împrejurul corpului tău care să fie ca o armură prin care să te protejezi de ceea ce este nociv.

15. Imaginează-ți că prin fontanelă îți trece o spirală de energie vitală de culoare albastră care curăță tot ce este nociv în corpul tău, toate toxinele și virusurile și care iese prin tălpile picioarelor (este un exercițiu de imagerie vizuală care funcționează dacă e făcut cu credință).

16. Centrează-te în Sinele tău și utilizează afirmația pozitivă: “Sunt curat și mă bucur de sănătatea mea pe deplin. Orice virus devine ineficient atunci când intră în contact cu mine. Sunt plin de iubire, iertare și dragoste. Mă prețuiesc pe mine, pe oamenii și lucrurile care mă înconjoară. Sunt în deplină rezonanță cu mine, cu ceilalți și cu Universul”.

17. Atunci când faci duș, imaginează-ți că speli nu doar corpul ci cureți și mintea și sufletul tău de gânduri și emoții negative care te-au contaminat pe parcursul zilei.

18. Creează-ți un loc imaginar, de refugiu, acolo unde te poți simți în siguranță deplină și perfect protejat. Apelează la acest loc atunci când te simți vulnerabil.

19. Evită stresul consumptiv, gândurile negative și persoanele toxice.

20. Practică mindfulness, rugăciunea sau orice altă formă de meditație.

21. Cei care au o condiție de sănătate mentală preexistentă, cum ar fi anxietatea generalizată sau atacurile de panică, tulburare obsesiv-compulsivă, tulburări psiho-somatice, stres post-traumatic, ar fi recomandat să apeleze la un psihoterapeut pentru a primi susținere terapeutică specializată și adecvată.

Nu vă temeți!