Tu ai obiceiul de a amâna lucrurile, fie că este vorba despre activități plictisitoare sau de lucruri importante?
Evident, cu toții amânăm, găsim mereu tot felul de scuze sau pretexte:
“Astăzi nu este momentul potrivit”; „Sunt prea ocupat”; „Sunt prea lipsit de experiență”; „Sunt prea bătrân”; „ Sunt prea tânăr.”
Aceste motive pot fi valabile ocazional, dar de cele mai multe ori, sunt pur și simplu scuze pentru a ne eschiva de la muncă sau pentru a evita disconfortul emoțional pe care îl implică schimbările dificile din viața noastră.
Amânarea sau procrastinarea este actul de a întârzia sau a amâna sarcinile până în ultimul minut sau depășind termenul limită.
Termenul de procrastinare vine din latinescul prōcrastinātum: pro (pentru) și crastinus (ce ține de ziua de mâine), şi se referă la a amâna nejustificat începerea unei acţiuni.
Psihologii spun că procrastinarea este un mecanism de combatere a anxietăţii asociate cu începerea sau finalizarea unei sarcini, sau a unei decizii.
La baza ei, amânarea se referă la emoții, nu la productivitate.
Procrastinarea este așadar un comportament neproductiv, inutil și întârziat.
În majoritatea cazurilor, amânarea nu este un semn al unei probleme grave.
Este o tendință comună pe care o întâlnim la toţi oamenii într-un moment sau altul. Realitatea este că dacă aștepți până când vei avea starea de spirit potrivită pentru a îndeplini anumite sarcini (în special cele nedorite), vei descoperi că timpul potrivit nu vine niciodată și sarcina nu se finalizează niciodată.
De ce procrastinăm?
Specialistii ne spun că trebuie să luăm în considerare mai mult decât aparenta lipsă de voinţă sau lene. Poate fi vorba de situaţii care derivă atât din problemele noastre interne, cât şi din influenţă venită din mediul extern.
Fricile date de insuficienţa informaţiilor, cunoştinţe deficitare sau lipsa abilităţilor care ne-ar putea ajuta să iniţiem şi să rezolvăm o anumită sarcină, ne pot face să amânăm.
Uneori aversiunile noastre pot depinde de o sarcină sau o situația dată.
Exemplu: Șeful tău îți cere să implementezi un proiect. În această situație, s-ar putea să te gândeşti că nu eşti suficient de bine pregătit să faci această activitate. Îți faci tot felul de scenarii: „Ce se întâmplă dacă fac o treabă proastă?”.
Aceste temeri, te pot face să amâni, de apuci de proiect cât se poate de târziu, şi asta-ţi va părea la momentul respectiv o idee bună. Şi astfel, vei dobândi acest obicei de a amâna de fiecare dată, ceea ce îţi va afecta cu siguranţă productivitatea dar şi sănătatea, datorită stresului.
Soluție: Încercă să reformulezi sarcina luând în considerare un aspect pozitiv al acesteia. Poate îți amintești de o dată când ai făcut ceva similar și s-a dovedit a fi bine. Sau, poate te gândeşti la rezultatul benefic al finalizării sarcinii.
Întreabă-te: Ce ar putea spune șeful tău atunci când îi vei arăta proiectul terminat? Cum te vei simți? Anticipează și vizualizează pozitiv rezultatul.
Fricile ar putea rezulta și din sentimente mai profunde legate de sarcină, cum ar fi îndoiala de sine, stima de sine scăzută, anxietatea sau nesiguranța.
Amânarea poate să apară şi datorită unei planificări deficitare a activităţilor sau a lipsei de organizare, care frânează procesul de a duce lucrurile până la capăt.
Lipsa îndelungată a unor recompense pe care le-ai aşteptat în trecut, fără niciun rezultat, sau lipsa perspectivei de a avea avantaje în urma îndeplinirii sarcinii te mai poate face să amâni.
Programul supraîncărcat pe care îl ai adeseori te poate face să estimezi greşit un anumit termen-limită de realizare a unei activităţi, și te poate face să amâni.
Există situaţii în care ai nevoie de încurajare și nu primești un feedback. Acest lucru te poate demotiva și te poate face să amâni.
Vestea bună este că poţi schimba acest obicei de procrastinare.
Iată câţiva paşi:
1. Recunoaşte când amâni.
Mulţi dintre noi ştim ce avem de făcut, dar parcă se întâmplă ceva şi iar amânăm. Recunoaşte semnalele: lucrezi o bună parte din timp la sarcini din lista ta de activităţi de o importanţă redusă sau te apuci de ceva important dar imediat faci o pauză de cafea sau aştepţi să ai dispoziţia necesară pentru a începe ceva? Suntem diferiţi, aşa că, fiecare dintre noi trebuie să fie atent atunci când derulează o sarcină sau un proiect. De asemenea, elimină distragerile de atenţie: telefonul, discuții inutile.
2. De ce amâni? Care sunt motivele?
Eşti coplesit de sarcină, eşti dezorganizat, sau pur şi simplu nu doreşti să începi? Eşti perfecţionist și nu crezi că ai suficiente calităţi sau abilităţi pentru a începe?
Odata ce ai înţeles de ce amâni, poţi să aplici câteva strategii pentru a evita amânarea. O strategie simplă este să te gândești la consecinţele neplăcute ale neexecutării unei activităţi. Evaluează aceste consecinţe şi cum te pot afecta ele.
3. Ia-ţi timp pentru a-ţi prioritiza activităţile
Concentrează-te pe o sarcină, iar dacă o amâni din cauza perfecţionismului întreabă-te: „Cât de perfect ar trebui să fie rezultatul?”
Dacă duci o sarcină la bun sfârșit, nu uita să–ţi acorzi o mică răsplată la final. Poate să fie o prajitură, o cafea bună, ciocolată, dar asta doar după ce ai finalizat sarcina. Faptul că te recompensezi, pe lângă că motivează foarte tare, îţi va da şi senzatia de mulţumire şi de satisfacţie că ai reușit să duci lucrurile până la capăt şi mai mult decât atât, te va face să continui acest obicei. Creierul nostru caută întotdeauna recompense relative.
4. Notează-ţi obiectivul și stabileşte-ţi un termen-limită.
Un obiectiv fără un termen-limită poate fi amânat la nesfârșit. Întocmeşte o listă realistă de obiective personale şi profesionale și stabilește limite de realizare pentru fiecare obiectiv.
5. Elimină scuzele procrastinării şi încurajează-te!
6. Stabileşte-ţi foarte clar un moment de când îți propui să nu mai amâni lucrurile.
Ia în considerare că durează un timp ca să depăşeşti un obicei mai puţin bun, cum este cel al amânării , și stabileşte-ţi o nouă rutină, dar nu renunţa.
Procrastinarea este un obicei mai des întâlnit la muncă. Cu toții amânăm lucruri importante în diverse situații profesionale.
Tu eşti responsabil de fericirea ta la locul de muncă și de reușitele tale în carieră. Tergiversările cauzate de procrastinare nu te vor ajuta din acest punct de vedere. De tine depinde când și cum alegi să depășeşti această stare. În caz contrar, există șanse mari ca procrastinarea să-ti afecteze cariera pe termen lung.
În cazul amânării, trebuie să găseşti o recompensă mai bună decât evitarea – una care-ţi poate ameliora sentimentele şi emoţiile.
Prin urmare, soluția împotriva amânării trebuie să fie una internă și să nu depindă de nimic altceva decât de tine însuţi.
Ia în considerare aceste aspecte, şi nu mai amâna lucrurile fără un motiv bine întemeiat! E greu, dar cu siguranţă merită!
Mult succes! Urmăreşte şi celelalte articole de la noi!
sursa foto: internet
