În multe sesiuni de coaching și training din primele luni ale anului, aud aceeași frază, formulată diferit: „Ar fi trebuit să fiu și eu mai motivat.”
În spatele ei nu este lipsa de disciplină sau de voință, ci o așteptare nerealistă despre cum ar trebui să arate începutul unui nou an. Ne imaginăm un restart emoțional, un val de energie, claritate și decizii ferme. Realitatea, însă, vine adesea cu inbox-uri pline, presiune, schimbări și oboseală acumulată.
Problema nu este noul an.. Problema este setul de așteptări cu care intrăm în el.
1. Așteptarea că „ar trebui să simți motivație”
În coaching, mulți clienți își evaluează începutul de an printr-o întrebare simplă: „Simt sau nu entuziasm?” Dacă răspunsul este „nu”, apare automat concluzia: „E ceva în neregulă cu mine.”
Realitatea este că motivația nu apare spontan, mai ales după perioade solicitante. Ea se construiește din acțiuni mici, nu din emoții mari.
Exemplu din practică: un manager îmi spunea că nu poate începe proiecte noi pentru că „nu simte energia potrivită”. Când am lucrat concret pe primele două acțiuni foarte mici, motivația a apărut după ce a început, nu înainte.
Reîncadrare utilă: nu aștepta să te simți motivat ca să acționezi. Acționează suficient de puțin încât să poți începe.
2. Așteptarea că noul an vine cu claritate
La început de an, mulți oameni cred că ar trebui să știe exact ce vor, unde merg și ce au de făcut. În realitate, începutul de an aduce deseori:
- schimbări de direcție,
- obiective neclare,
- reorganizări,
- priorități care se schimbă rapid.
În traininguri, observ des frustrarea participanților care spun: „Nu pot avansa pentru că nu e clar.” Dar claritatea completă este rareori punctul de start.
Claritatea apare din mișcare, nu din așteptare.
O întrebare practică pe care o folosesc des: „Ce este suficient de clar acum încât să pot face următorul pas?”
3. Așteptarea că anul începe „curat”, fără bagaj
Intrăm în noul an cu ideea că lăsăm totul în urmă. Doar că noi nu intrăm singuri în ianuarie — intrăm cu:
- oboseala din anul trecut,
- frustrări nerezolvate,
- conflicte amânate,
- decizii grele neîncheiate.
În coaching, când cineva spune „Anul acesta vreau să fie diferit”, prima întrebare nu este „Ce vrei să faci?”, ci: „Ce cari cu tine din anul trecut și nu ai închis?”
Așteptarea unui început „perfect curat” creează presiune inutilă și vinovăție.
4. Așteptarea că trebuie să accelerezi din prima
Un început de an este adesea tratat ca o cursă: mai mult, mai repede, mai bine. În realitate, primele luni ar fi mai sănătos să fie despre așezare, nu despre accelerare.
Într-un training cu o echipă aflată sub presiune, am observat că cele mai bune rezultate au apărut când focusul a fost pus pe:
- ce funcționează deja,
- ce trebuie simplificat,
- ce poate fi lăsat deoparte.
Nu tot ce este nou trebuie adăugat. Uneori, progresul vine din a elimina, nu din a acumula.
5. Așteptarea că schimbarea trebuie să fie mare ca să conteze
Mulți oameni își invalidează progresul pentru că nu este „suficient de mare”. În coaching, aud des: „E un pas mic, nu știu dacă are sens.”
Are sens. Pentru că schimbările sustenabile sunt mici, repetate și realiste.
Un început de an sănătos nu arată spectaculos. Arată stabil.
Ce putem face diferit, concret
La început de an, în loc să ne întrebăm „Ce ar trebui să simt?”, ar fi mai util să ne întrebăm:
- Ce este realist pentru mine în această perioadă?
- Ce pot face constant, nu perfect?
- Ce așteptări pot ajusta ca să reduc presiunea?
Schimbarea nu începe cu mai multă forță, ci cu mai multă onestitate față de noi.
Te invit la reflecție:
Care este așteptarea pe care o ai la începutul acestui an și care, poate, te apasă mai mult decât te ajută?
Dacă vrei, scrie în comentarii ce ai realizat citind acest articol. Uneori, simplul fapt că punem lucrurile în cuvinte este primul pas spre un început de an mai sănătos.
Sursa foto: internet
