Despre siguranța psihologică la locul de muncă s-a tot discutat și înainte de pandemie, acest aspect devenind și mai important acum în contextul muncii la distanță sau sistem hibrid, datorită impactului pe care îl are asupra productivităţii şi eficienţei angajaţilor.
Termenul de siguranță psihologică a fost inventat de profesorul de la Harvard Business School, Amy Edmondson. Ea îl definește ca „o convingere comună că echipa este în siguranță pentru asumarea riscurilor interpersonale”. Stabilirea unui climat de siguranță psihologică permite oamenilor spațiu pentru a vorbi și a-și împărtăși liber ideile. Pe scurt, siguranța psihologică este sentimentul și credința că îți poți împărtăși gândurile, opiniile și ideile în mod liber, fără teama de a fi denigrat sau rușinat.
Siguranța psihologică la locul de muncă este o provocare pentru orice lider al zilelor noastre.
Încrederea nu poate exista decât dacă angajații se simt în siguranță din punct de vedere psihologic pentru a-și exprima îngrijorările sau a-şi admite greșelile. Dialogul eficient are un rol predominant.Când membrii echipei se simt în siguranță la locul de muncă, le este mai ușor să se implice în munca lor. Acest lucru contribuie la rezolvarea problemelor, colaborare în proiecte și implicare în lucrul cu clienții și colegii lor. Pe de altă parte, ca să fie creativi, membrii echipei trebuie să se simtă în siguranță exprimându-se liber.
Imaginează-ți doar, câte idei inspirate nu au fost niciodată împărtășite pentru că un membru al echipei din care faci parte nu s-a simțit în siguranță?
Ideea că unii membri ai echipei nu se simt în siguranță la locul de muncă ar putea fi văzută în unele organizaţii ca o problemă personală, sau lipsă de potrivire pe post a angajatului.
Dezvoltarea leadership-ului joacă un rol cheie în dezvoltarea siguranței psihologice la locul de muncă. Sunt câteva abilități-cheie și acțiuni pe care liderii ar trebui să le aibă în vedere şi să le dezvolte dacă vor să crească siguranța psihologică în rândul echipelor lor:
- Comunicarea
- Rezolvarea conflictelor
- Empatia
- Conștientizarea de sine
1. Comunicarea deschisă
Liderii buni trebuie să-şi dezvolte abilități avansate de ascultare și vorbire, deoarece joacă un rol imens în succesul echipei lor.
„Comunicarea defectuoasă ” s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari cauze de stres pentru angajați. Aceasta înseamnă că atunci când un lider nu comunică bine cu echipa lui cu privire la problemele de afaceri sau progresele individuale, nu numai că acest lucru ar putea să dăuneze relației lider-angajat, dar ar putea, de asemenea, să adauge mult stres oamenilor din echipă.
Ascultă activ, pune întrebări și cere feedback de la membrii echipei. Nu presupune că membrii echipei greșesc doar pentru că nu ești de acord cu părerea lor. Cu alte cuvinte, “curăță ceapa” și învață şi tu de la echipa ta cât învață ei de la tine (dacă nu mai mult).
De regulă ascultăm nu cu intenţia de a înţelege, ci cu intenţia de a da replică. Trecem totul prin filtrul propriei paradigme. Ascultăm într-o manieră autobiografică, suntem tentaţi să răspundem în patru feluri:
- Evaluăm: suntem sau nu de acord;
- Examinăm: punem întrebări din perspectiva noastră subiectivă;
- Sfătuim: dăm sfaturi, pornind de la propria experienţă;
- Interpretăm: explicăm comportamentul oamenilor bazându-ne pe propriile noastre motivaţii şi comportamente.
Ascultând activ le dai sentimentul oamenilor că sunt apreciați și că pot contribui la binele echipei.
Idei pentru a îmbunătăți ascultarea activă includ:
– empatia (înțelegi ce simte interlocutorul);
-ascultarea cu atenție a ceea ce transmite interlocutorul;
-păstrarea contactului vizual cu interlocutorul (arătă interes față de ceea ce transmite);
-adresarea unor întrebări de clarificare;
2. Abilități de rezolvare a conflictelor
Unul dintre obiectivele liderului este să deprindă cunoștințele necesare pentru a putea gestiona un conflict și pentru a-l menține la nivel optimal care să asigure eficiența echipei pe care o conduce.
Conflictele reies din interacţiunile dintre membrii echipei care pornesc de la simple dezacorduri între membrii şi se termină când echipa fie rezolvă problema, fie schimbă subiectul. Conflictele apar sub două forme:
a) conflicte din cauza sarcinilor şi responsabilităţilor
b) conflictele dintre oameni
Ambele tipuri de conflict pot apărea în acelaşi timp. O abordare bună a conflictului este aceea în care liderul încearcă să înteleagă ce anume l-a provocat, cauza apariţiei dezacordurilor, minimalizarea susceptibilităţii pe care mânia o provoacă de obicei, astfel încât să întoarcă conflictul în avantajul echipei. Buna gestionare a conflictelor are întotdeauna un impact pozitiv asupra randamentelor individuale și crează un mediu plăcut și performant de lucru.
Lipsa comunicarii este deseori o sursa de conflict. Promovează respectul.
3. Empatia
Acorzi atenție modului în care funcționează echipa ta? Li se oferă tuturor posibilitatea să vorbească? Sunt unii mai tăcuți decât alții?
Pentru a te elibera de o mentalitate rigidă și pentru a consolida relația dintre membrii echipei, este important să ai o mentalitate flexibilă (de creştere). Adesea privim lucrurile prin filtrul propriei paradigme, dar abordarea lucrurilor dintr-un unghi diferit te poate ajuta să le vezi dintr-o altă perspectivă. Siguranța psihologică nu vine doar de la vârf. Membrii echipei trebuie să-și asume şi ei responsabilitatea pentru crearea unui mediu mai bun unul pentru celălalt.
Aşadar:
- Oferă feedback constant
- Încurajează contribuțiile tuturor membrilor din echipă la soluţionarea problemelor
- Încurajează oameni să vadă brainstorming-ul şi feedback-ul ca pe o modalitate de progres şi inovare
- Promovează comunicarea deschisă (cu o mentalitate de creștere)
- Conştiinţa de sine
Conștiința de sine descrie abilitatea ta de a-ți înțelege punctele forte și slabe, dar și de a-ți recunoaște emoțiile și efectul pe care acestea îl au asupra ta și a performanțelor echipei tale. Un punct-cheie care merită subliniat: conştiinţa de sine începe prin înţelegerea modului în care îi afectezi pe ceilalţi prin comportamentul tău.
Pentru a scoate în evidență ceea ce este mai bun în ceilalți, mai întâi trebuie să scoți în evidență ceea ce este mai bun în tine. Obține informații despre propriul comportament și vei descoperi ce stil de conducere ai şi modul în care eşti perceput în echipă/organizație.
Crearea unui mediu de siguranță psihologică necesită conștientizare de sine și angajamentul de a învăța noi comportamente.În calitate de lider, tonul pe care îl dai echipei tale are puterea de a obţine sau de a distruge succesul și implicarea angajaților.
Încrederea va da putere angajaților să-și împărtășească ideile, experienţa și preocupările, ceea ce va stimula performanța echipei tale. Organizaţia din care faci parte ar trebui să fie un loc de muncă şi pentru învăţare, inovare și creștere. Învățarea și creșterea depind de încrederea interpersonală, conștientizarea de sine și siguranța psihologică.
Siguranţa psihologică la locul de muncă nu ar trebui privită ca un avantaj al unui loc de muncă ci o parte vitală a culturii şi viitorului organizaţiei.
Mulți dintre cei care ne ocupăm de conducerea și dezvoltarea oamenilor am vazut numeroase studii care afirmă ca organizațiile prosperă atunci când încurajează colaborarea și promovează sentimentul de siguranță psihologică, lucru care se traduce prin creșterea productivității și reducerea fluctuației de personal.
Prin urmare, fă din acest lucru o prioritate. Inspirație! Mult succes!
Sursa foto: internet
